Resurse în Limba Română

Structura narativă a poveștilor bine configurate are menirea de a menține trează atenția cititorului sau ascultătorului, determinându-l să devină activ, interesat de rezultatul acțiunilor care au loc și capabil să reflecteze asupra contextului și relevanței poveștii.

Altfel spus, prin povești, tinerii au ocazia să învețe să-și dezvolte sau să-și îmbunătățească capacitatea de a face conexiuni între idei și evenimente, să înțeleagă mai bine comportamentele și perspectivele personajelor și să aprofundeze sensul ideilor vehiculate în lectura respectivă. Citind sau ascultând povești, tinerii își pot imagina lumi noi, pot identifica alternative la scenariile la care au acces și pot învăța să exploreze alte tărâmuri ale cunoașterii, interpretând poate mai bine lumea interioară a emoțiilor, dar și relaționarea personală cu lumea exterioară.

Pe scurt, poveștile dezvoltă gândirea critică și creativă, pot îmbunătăți abilitățile socio-emoționale și promova empatia.

Îndrăznesc să afirm că, practicând literația, copiii ajung adolescenți curioși și apoi, adulți capabili și dornici să înțeleagă, să analizeze și să-și argumenteze ideile sau să-și creeze noi opinii și să învețe să pună sub semnul întrebării lumea și tot ceea ce are loc în jurul său.

Ce treabă are literația explicată mai sus cu educația financiară?

Preocuparea pentru alfabetizarea și educația financiară în România a început să fie vehiculată în anii 2000, când Banca Mondială prin intermediul unui raport de cercetare a fixat diferențierea conceptuală dintre literație/alfabetizarea financiară, pentru a descrie și analiza nivelul de cunoaștere și înțelegere a problemelor financiare ale cetățenilor, și educația financiară, care se referă la programele formale sau extracurriculare oferite elevilor cu scopul de crește nivelul de alfabetizare financiară.

Din fericire, și în România, nivelul de cunoaștere și înțelegere a aspectelor financiare în rândul copiilor și tinerilor, precum și în rândul populației generale este în creștere, iar dezvoltarea literației financiare este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea capacității populației de a gestiona în mod adecvat resurse financiare pentru viitor, pentru sine, dar și pentru comunitate.

Filozofia expusă mai sus, justifică dorința noastră, a echipei Școala de Valori, de a crește literația financiară a tinerilor din comunitățile noastre, dezvoltând programe care modelează comportamente financiare sănătoase (alfabetizarea financiară), pentru ca ei să învețe acum să facă alegeri financiare înțelepte pentru viitor, într-un context cât mai apropiat de realitatea în care ei trăiesc (capacitare financiară). Totodată, prin programele noastre transmitem cunoștințe și dezvoltăm abilități pentru viață (educația financiară) prin intermediul unor board games, simulări experiențiale și călătorii expediționare.

De aceea e minunat că există proiecte ca Orașul Portofel pentru 5-15 ani și Eu și Banii pentru 15-18 ani, sau Escu.me pentru copii de toate vârstele, proiecte care se completează fericit, care extind cunoașterea dincolo de citit, fiind proiectate să-i determine pe tineri să înțeleagă ceea ce citesc, să-i sprijine în demersul lor de a se exprima coerent verbal și în scris când vine vorba de finanțe, de a-și utiliza gândirea critică în viața de zi cu zi, cu scopul de a deveni consumatori informați de produse, instrumente și servicii financiare.

Dacă ești părinte sau profesor și ești dornic să-ți acompaniezi copiii sau elevii pe traseul cunoașterii, ai acum oportunitatea de a intra în lumea poveștilor, cu scopul de a contribui le dezvoltarea gândirii critice și creative, de a-i încuraja să-și îmbunătățească abilitățile socio-emoționale și de a-și exersa empatia, pe teme de educație financiară.

Poveștile noastre îi ajută pe tineri să-și identifice puterea interioară, să-și consolideze locul de control intern și să exerseze ritmic comportamente financiare sănătoase care promovează conceptul de bunăstare personală pe întreaga perioadă a vieții.